Sfântul Apostol Petru

Simon, fiul lui Iona, pescar din Betsaida care locuia în Capernaum, a fost adus la Hristos de fratele său Andrei, iar Hristos l-a numit Chifa, Petru, adică piatră. El L-a mărturisit pe Iisus ca „Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu”, iar piatra este, după tâlcuirea Sfântului Ioan Gură de Aur, credința acestei mărturisiri. În noaptea Patimilor s-a lepădat de trei ori de Domnul său, iar Hristos cel înviat l-a reașezat în apostolie la Marea Tiberiadei prin porunca întreită „Paște oile Mele”. La Cincizecime a rostit cea dintâi predică; la Iope a înviat-o pe Tavita; la Cezareea l-a primit pe păgânul Corneliu și casa lui. Două epistole îi poartă numele. A fost răstignit la Roma sub Nero, după tradiție cu capul în jos. Lanțurile care au căzut de pe el în temnița lui Irod sunt cinstite la 16 ianuarie. Pomenire: 16 ianuarie; împreună cu Sfântul Apostol Pavel, 29 iunie.