Filosofie și etică ortodoxă
7 subiecte
ImportantFilosofie și etică ortodoxăDreptul canonicAnsamblul legislației bisericești care guvernează Biserica: Canoanele apostolice, canoanele celor șapte Sinoade Ecumenice, canoanele sinoadelor locale și ale unor Sfinți Părinți. Canoanele se aplică fie cu „iconomie” (flexibilitate pastorală), fie cu „acrivie” (respectare strictă), după împrejurări. Pidalionul (Cârma) Sfântului Cuvios Nicodim Aghioritul este colecția grecească de referință.ImportantFilosofie și etică ortodoxăÎnțelegerea ortodoxă a persoaneiPornind de la teologia trinitară, Ortodoxia înțelege persoana umană ca relațională, liberă și unică: făcută după chipul Dumnezeului treimic. Persoana (ipostasul) nu poate fi redusă la natură, la individualitate sau la rolul social. Distincția capadociană dintre persoană și natură are urmări adânci pentru antropologie, etică și teoria socială.Filosofie și etică ortodoxăBioetica ortodoxăPozițiile ortodoxe în problemele de bioetică: viața începe de la zămislire (de aici opoziția față de avort); eutanasia este respinsă (suferința are valoare mântuitoare); donarea de organe este în general acceptată ca faptă de iubire; fertilizarea in vitro ridică îngrijorări privind distrugerea embrionilor; clonarea este respinsă. Fundamentală este sfințenia vieții umane de la zămislire până la moartea naturală.Filosofie și etică ortodoxăEcumenismul și dialogul intercreștinRelația Ortodoxiei cu celelalte comunități creștine este complexă. Participarea oficială la Consiliul Ecumenic al Bisericilor (din 1948) coexistă cu puternice mișcări antiecumeniste în sânul Ortodoxiei. Scopul nu este compromisul, ci mărturia despre plinătatea adevărului apostolic. Există dialoguri bilaterale cu romano-catolicii, cu Bisericile Ortodoxe Orientale și cu luteranii. Tensiunea dintre „exclusivismul eclesiologic” și „deschiderea pastorală” rămâne nerezolvată.Filosofie și etică ortodoxăIconomia (pogorământul pastoral)Principiul flexibilității pastorale în aplicarea canoanelor Bisericii: adaptarea regulii stricte (acrivia) la nevoile și împrejurările fiecărui om, spre mântuirea lui. Iconomia o exercită episcopul. Ea nu schimbă învățătura de credință, ci aplică mila în disciplina bisericească. Un exemplu: primirea celor care vin la Ortodoxie prin Mirungere, în loc să fie botezați din nou.Filosofie și etică ortodoxăOrtodoxia și filosofia elenisticăSfinții Părinți au „botezat” filosofia greacă: au folosit concepte platonice, aristotelice și stoice pentru a formula adevărul creștin, respingând în același timp teologia păgână. Sinteze principale: terminologia ființă/ipostas (Părinții Capadocieni), teologia Logosului (Sfântul Iustin Martirul și Filosoful), metoda apofatică (autorul scrierilor areopagitice). Ortodoxia susține că filosofia slujește teologiei, și nu invers: „filosofia este slujitoarea teologiei”.Filosofie și etică ortodoxăÎnvățătura socială ortodoxăOrtodoxia nu are o tradiție unitară de enciclici sociale, precum catolicismul, ci își trage principiile sociale din teologie: demnitatea persoanei (chipul lui Dumnezeu), binele comun (koinonia), grija față de săraci (Matei 25), buna chivernisire a creației, limitele autorității statului și întâietatea valorilor spirituale asupra celor materiale. Documente recente: „Bazele concepției sociale” ale Bisericii Ruse (2000).