Canonul 93 Femeile bărbaților dispăruți care se recăsătoresc

Femeia care, plecând bărbatul ei și fiind acesta dispărut, mai înainte de a se încredința de moartea lui, viețuiește cu altul, preacurvește. Tot așa și femeile de ostași, care s-au măritat pe când bărbații lor erau dispăruți, sunt supuse aceleiași judecăți; ca și cele care, din pricina plecării bărbatului în altă parte, nu i-au așteptat întoarcerea. Totuși, în acest caz, lucrul are oarecare iertare, fiindcă bănuiala se îndreaptă mai mult spre moarte. Iar femeia care, din neștiință, s-a măritat cu bărbatul lăsat vremelnic de soția sa, și apoi a fost părăsită, pentru că cea dintâi s-a întors la el, a curvit, dar din neștiință; deci nu va fi oprită de la căsătorie; dar mai bine este de va rămâne așa. Iar de se va întoarce, după multă vreme, ostașul a cărui femeie, din pricina îndelungatei lui lipse, s-a unit cu alt bărbat, acesta, de voiește, să-și ia iarăși înapoi femeia sa, dându-se iertare atât ei pentru neștiință, cât și bărbatului care a luat-o la sine printr-o a doua căsătorie.