Monotelismul

Învățătura potrivit căreia Hristos cel întrupat are o singură voință, propusă în secolul al VII-lea ca o formulă asupra căreia calcedonienii și cei care respinseseră Calcedonul s-ar fi putut înțelege și promovată prin decret imperial în Ecthesis-ul din 638 și în Typos-ul din 648. Forma ei mai veche a fost monoenergismul, o singură lucrare. Ortodoxia a respins-o pentru că voința ține de fire: un Hristos fără voință omenească nu este om, iar voința este tocmai facultatea care a căzut, așa că ceea ce El nu a asumat nu a vindecat. Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul și Sfântul Ierarh Martin Mărturisitorul, episcopul Romei, au fost judecați și exilați pentru că au respins-o, iar Sfântului Maxim i s-au tăiat limba și mâna dreaptă, ca să nu-și mai poată nici rosti, nici scrie mărturisirea. Sinodul al VI-lea Ecumenic a condamnat-o în 681, după ce amândoi muriseră.