Sinodul de la Ierusalim (1672)

Convocat la Betleem sub patriarhul Dositei al Ierusalimului, pentru a răspunde unei mărturisiri calvine puse în circulație sub numele patriarhului Chiril Lukaris al Constantinopolului. Mărturisirea lui Dositei, dată de sinod, respinge predestinarea care nu ține seama de voință, credința fără fapte și reducerea Sfintelor Taine la semne; ea afirmă prefacerea reală a Darurilor în Euharistie, cinstirea icoanelor și a sfinților și cărțile anaghinoscomena ca Scriptură adevărată. Este cel mai apropiat lucru pe care îl are Ortodoxia de un răspuns oficial la Reformă și este un sinod local de mare autoritate, nu unul ecumenic.