Sfânta Spovedanie (Pocăința)

Taina pocăinței, în care păcatele săvârșite după Botez sunt mărturisite și iertate. Cel ce se spovedește stă înaintea unei icoane a lui Hristos, adesea cu preotul alături, nu în fața lui, iar rânduiala slavonă îl pune pe preot să spună limpede că Hristos stă aici nevăzut, primind mărturisirea, și că el este doar martor. La sfârșit, preotul își pune epitrahilul peste capul celui ce se spovedește și citește rugăciunea de dezlegare. Înțelegerea ortodoxă este una medicală, nu juridică: preotul este doctor, iar spovedania este tratament, și de aceea este atât de des legată de sfatul unui părinte duhovnicesc. În Biserica primară păcatele erau mărturisite public; spovedania personală a luat naștere în mănăstiri.