Viață duhovnicească și practici
Pocăința (metanoia)
Metanoia înseamnă schimbarea minții, iar schimbarea este o întoarcere a întregului om, nu un sentiment de părere de rău. Este primul cuvânt al propovăduirii Înaintemergătorului și al celei a lui Hristos, iar Părinții o privesc nu ca pe un act unic, ci ca pe starea obișnuită a vieții creștine: Sfântul Isaac Sirul spune că ea se cuvine tuturor în fiecare ceas. Ortodoxia învață că niciun păcat nu îi este mai presus cât timp există suflare și că deznădejdea de iertare este un lucru mai grav decât păcatul pentru care omul deznădăjduiește. Pocăința este vindecătoare, nu penală: Taina Spovedaniei vindecă, iar canoanele date de duhovnic sunt leac, nu pedeapsă.
Surse
- Matthew 4:17 | Mark 1:15 Noul Testament în greacă
- St. Isaac the Syrian, Ascetical Homilies archive.org, Wensinck 1923
- St. John Climacus, The Ladder of Divine Ascent, Step 5 archive.org, pentru împrumut
- The Great Canon of St. Andrew of Crete
Legături
- Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul
- Păstorul lui Herma
- Penthos (darul lacrimilor)
- Postul Sfintelor Paști (Postul Mare)
- Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca
- Sfânta Mare Muceniță Varvara
- Sfânta Spovedanie (Pocăința)
- Sfânta Xenia din Petersburg
- Sfântul Cuvios Efrem Sirul
- Sfântul Cuvios Ioan Scărarul
- Sfântul Cuvios Isaac Sirul
- Sfântul Cuvios Moise Etiopianul
- Sfântul Cuvios Siluan Athonitul (1866-1938)
- Sfântul Ierarh Ambrozie, episcopul Mediolanului
- Sfântul Ierarh Andrei, arhiepiscopul Cretei
- Sfântul Mare Mucenic Iacob Persul († 421)
- Sfântul Mucenic Bonifatie și Sfânta Aglaia
- Sfântul Proroc Ioan Înaintemergătorul și Botezătorul
- Sfântul Vladimir, cel întocmai cu Apostolii și luminătorul Rusiei
- Vămile văzduhului