FilocaliaHarta cunoașterii

Sfinți și Părinți ai Bisericii

Sfântul Cuvios Efrem Sirul

Sfântul Cuvios Efrem Sirul, de unnamed "Orthodox nun near Oradea"; fr.wikipedia, 2005
Icône Ephrem le Syrien unnamed "Orthodox nun near Oradea"; fr.wikipedia, 2005 CC BY-SA 1.0 · Wikimedia Commons

Diacon în Nisibe și apoi în Edesa, în Biserica de limbă siriacă de la marginea răsăriteană a imperiului, care și-a scris teologia în imne și le-a dat corurilor de femei să le cânte, astfel încât credința era predată pe străzi așa cum ereticii o predau pe a lor. Este numit „Harfa Duhului Sfânt”. Poemele sale despre credință, despre Rai, despre Nașterea Domnului și despre Biserică refuză să-L definească pe Dumnezeu și sunt pline de uimirea că Dumnezeu a îngăduit să fie numit în vreun fel. Când Nisibe a fost cedată Persiei, a plecat împreună cu refugiații la Edesa și a trecut la Domnul acolo, în 373, pe când organiza ajutorarea celor loviți de foamete. Biserica de limbă greacă îl cunoaște prin lucrări traduse sub numele lui și mai ales prin scurta rugăciune pe care orice creștin ortodox o rostește cu metanii la slujbele Postului Mare. Pomenire: 28 ianuarie.

Textul

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul

Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie.

Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, robului Tău.

Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșalele mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin.

Κύριε καὶ Δέσποτα τῆς ζωῆς μου, πνεῦμα ἀργίας, περιεργίας, φιλαρχίας καὶ ἀργολογίας μή μοι δῷς.

Πνεῦμα δὲ σωφροσύνης, ταπεινοφροσύνης, ὑπομονῆς καὶ ἀγάπης χάρισαί μοι τῷ σῷ δούλῳ.

Ναί, Κύριε Βασιλεῦ, δώρησαί μοι τοῦ ὁρᾶν τὰ ἐμὰ πταίσματα, καὶ μὴ κατακρίνειν τὸν ἀδελφόν μου, ὅτι εὐλογητὸς εἶ εἰς τοὺς αἰῶνας τῶν αἰώνων. Ἀμήν.

Se spune la toate slujbele din zilele de peste săptămână ale Postului Mare și în pravila de acasă din timpul postului, cu o metanie după fiecare dintre cele trei cereri. Textul grecesc cere izbăvirea de περιεργία, grija de multe; cel slavon, de уныние, descurajarea, și amândouă se rostesc în rugăciune de veacuri. Textul românesc de aici urmează textul grecesc tipărit alături.

Surse

Legături

Găsește pe hartă