Teologia apofatică

A vorbi despre Dumnezeu spunând ce nu este El, pentru că tot ce poate cuprinde mintea omenească este mai puțin decât Dumnezeu. Moise a intrat în întunericul cel des unde era Dumnezeu, iar Sfântul Grigorie de Nyssa tâlcuiește acest întuneric ca locul unde se oprește cunoașterea și începe întâlnirea. Teologia mistică a Areopagitului urcă prin negații până ajunge să nege înseși negațiile. Aceasta nu este agnosticism și nici tăcere de dragul tăcerii: ea ferește mintea să-și facă idol din propriile concepte și este calea spre unire, nu un zid. Liturghia o rostește în rugăciune: „Tu ești Dumnezeu negrăit și necuprins cu gândul, nevăzut, neajuns”. Teologia pozitivă, catafatică, nu este desființată de ea (Dumnezeu este cu adevărat bun și cu adevărat Tată), dar este rostită întotdeauna știind că realitatea este mai mult decât cuvântul.