Sinodul al V-lea Ecumenic: Constantinopol II (553)

Convocat de împăratul Justinian și prezidat de Eutihie al Constantinopolului, cu 165 de episcopi care i-au semnat actele. Lucrarea lui a fost să stabilească felul în care trebuie citit Calcedonul: a condamnat cele Trei Capitole, adică persoana și scrierile lui Teodor de Mopsuestia, scrierile lui Teodoret al Cirului împotriva Sfântului Ierarh Chiril și scrisoarea lui Ibas al Edesei către Mari, astfel încât cele două firi să nu poată fi niciodată înțelese ca doi subiecți. A mărturisit că Unul din Sfânta Treime a pătimit în trup, a primit cele douăsprezece anatematisme ale Sfântului Chiril ca măsură a Calcedonului și a numit-o pe Născătoarea de Dumnezeu Pururea Fecioară. L-a condamnat pe nume pe Origen, alături de Arie, Nestorie și Eutihie, iar cele cincisprezece anatematisme împotriva origenismului sunt primite în tradiție împreună cu sinodul, deși este disputat dacă le-a dat sinodul însuși sau un sinod ținut cu puțin înaintea lui. Papa Vigiliu se afla în oraș și nu a vrut să participe, a scris în apărarea celor Trei Capitole și și-a dat asentimentul abia după aceea, iar nordul Italiei a intrat în schisma celor Trei Capitole, Aquileia pentru mai bine de un secol. Sinodul nu i-a adus înapoi pe cei care respinseseră Calcedonul, lucrul pe care Justinian îl dorea de la el mai mult decât orice.