Sfintele Paști (Învierea Domnului)

Învierea lui Hristos, praznicul praznicelor, ziua pe care o repetă fiecare duminică a anului. La Niceea, Sfinții Părinți au cerut ca toată Biserica să prăznuiască Paștile în aceeași duminică, socotită independent de calendarul iudaic; Biserica Ortodoxă află și astăzi acea duminică după calendarul iulian și după vechile tabele alexandrine, și de aceea Paștile ei cad de obicei mai târziu decât cele din Apus și uneori în aceeași zi. În întunericul dinaintea miezului nopții, lumina este adusă din Sfântul Altar și trece din lumânare în lumânare, poporul iese în procesiune, iar afară din biserică se cântă pentru prima dată troparul. Timp de patruzeci de zile oamenii se salută cu „Hristos a înviat!” și răspund „Adevărat a înviat!”, iar troparul ține locul rugăciunii „Împărate ceresc” la începutul fiecărei slujbe. Săptămâna care urmează, Săptămâna Luminată, este ținută ca o singură zi, cu ușile împărătești deschise, iar Cuvântul de învățătură la Sfintele Paști al Sfântului Ioan Gură de Aur, citit în acea noapte, îi cheamă pe toți la praznic, pe cei care au postit și pe cei care n-au postit.