Epicleza (chemarea Sfântului Duh)

Rugăciunea în care preotul Îl roagă pe Tatăl să trimită Duhul Sfânt peste popor și peste Daruri și să facă pâinea Trupul lui Hristos, iar potirul Sângele Lui. Aici, spune Biserica Ortodoxă, are loc prefacerea. Apusul latin a ajuns să o așeze la cuvintele de instituire, „acesta este trupul Meu” (Matei 26, 26), rostite de preot în persoana lui Hristos, iar deosebirea nu este un amănunt privind momentul: este o deosebire privind cine lucrează. În rânduiala ortodoxă, liturghisitorul nu rostește o formulă care să înfăptuiască ceva. El imploră, iar Duhul o săvârșește, și diaconul răspunde de trei ori „Amin”, pentru că sfințirea este Biserica cerând, nu preotul săvârșind. Sfântul Nicolae Cabasila a scris un capitol întreg ca să apere acest lucru împotriva latinilor, iar Sfântul Chiril al Ierusalimului îi învăța aceasta pe cei nou-botezați încă din secolul al IV-lea, cu mult înainte să existe vreo dispută în care să iei partea cuiva.