Muntele Athos (Sfântul Munte)

Peninsula din nordul Greciei închinată monahilor de mai bine de o mie de ani și inima monahismului ortodox. Sihaștri trăiau acolo încă dinainte de secolul al X-lea, dar istoria lui ca Sfânt Munte începe cu Sfântul Cuvios Atanasie Athonitul, care a întemeiat Marea Lavră în 963. Și-l împart douăzeci de mănăstiri conducătoare, șaptesprezece grecești, una rusească, una sârbească și una bulgărească, iar printre ele sunt schituri, chilii și sihăstrii. Se conduc singure prin Sfânta Chinotită de la Kareia, sub autoritatea duhovnicească a Patriarhului Ecumenic și sub suveranitatea statului grec; țin calendarul iulian și ora bizantină și nu primesc femei, căci muntele este socotit Grădina Maicii Domnului, care, după tradiție, a debarcat acolo în drum spre Cipru. Sfântul Grigorie Palama s-a rugat acolo și Sfântul Cuvios Nicodim Aghioritul a editat acolo Filocalia, iar după un lung declin sfârșitul secolului al XX-lea i-a adus din nou monahi tineri, mulți dintre ei fii duhovnicești ai Sfântului Cuvios Iosif Isihastul. Bărbații vin ca pelerini, cu o învoire, diamonitirionul, și rămân ca oaspeți ai monahilor.