Viață duhovnicească și practici
Mintea (nous) și inima
Mintea (nous) este ochiul sufletului, puterea prin care omul Îl cunoaște pe Dumnezeu nemijlocit, și nu este același lucru cu rațiunea. Scrisul ascetic ortodox o descrie întunecată de patimi și împrăștiată printre lucruri, așa încât lucrarea vieții duhovnicești este de a o aduna și a o coborî în inimă, care în această tradiție înseamnă centrul întregii persoane, nu sediul emoțiilor. Mintea în inimă, atentă și neîmprăștiată, este ceea ce Părinții numesc rugăciunea inimii. Deosebirea contează, pentru că ea desparte contemplația ortodoxă de gândirea încordată despre Dumnezeu.
Surse
- St. Gregory Palamas, Triads I.2 (on the return of the nous to the heart) archive.org, pentru împrumut
- St. Makarios of Egypt, Spiritual Homilies
- St. Hesychios the Priest, On Watchfulness and Holiness (Philokalia I) textul grecesc, Atena 1893
- St. Maximus the Confessor, Chapters on Love PG 90