Iconografie și artă sacră
Sfânta Sofia (Hagia Sofia)
Marea Biserică a Constantinopolului, închinată Sfintei Înțelepciuni a lui Dumnezeu, Care este Hristos. Iustinian a zidit-o în cinci ani și a sfințit-o în 537, după ce biserica dinaintea ei arsese în răscoala Nika; arhitecții ei, Antemie din Tralles și Isidor din Milet, au înălțat o cupolă despre care Procopie spunea că pare să atârne din cer de un lanț de aur. Cupola s-a prăbușit în 558 și a fost înălțată din nou, mai sus. Timp de nouă secole a fost catedrala Patriarhului Ecumenic și modelul cultului ortodox: rânduiala ei a devenit rânduiala întregii Biserici, iar în ea trimișii cneazului Vladimir nu mai știau dacă se află în cer sau pe pământ. Cruciații au jefuit-o în 1204. La 29 mai 1453 a devenit moschee, iar cu timpul mozaicurile ei au fost acoperite cu tencuială; în 1934 a fost transformată în muzeu, când multe dintre ele au fost scoase la lumină, iar în 2020 din nou în moschee, în ciuda protestelor Patriarhiei Ecumenice și ale Bisericilor Ortodoxe de pretutindeni.
Surse
- Procopius, On Buildings (De Aedificiis) I.1 (Byzantine eyewitness, 527-565 AD)
- Patriarch Germanos of Constantinople, Commentary on the Divine Liturgy (on sacred space)
- Ecumenical Patriarchate, Statement on Hagia Sophia (2020)
- Paul the Silentiary, Description of Hagia Sophia (563)
Legături
- Arhitectura bisericii ortodoxe
- Botezul Rusiei Kievene (988)
- Căderea Constantinopolului (1453)
- Cântarea bizantină
- Cruciada a patra și jefuirea Constantinopolului (1204)
- Imperiul Bizantin și Ortodoxia
- Marea Schismă (1054)
- Marile stiluri iconografice
- Sfântul Ierarh Metodie Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului
- Teologia icoanei