Sfânta Tradiție

Ceea ce a fost transmis: credința primită de la Apostoli și păstrată vie în Biserică de Duhul Sfânt. Sfântul Apostol Pavel le cere tesalonicenilor: „țineți predaniile pe care le-ați învățat, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră” (II Tesaloniceni 2, 15), iar Biserica Ortodoxă nu a opus niciodată Scriptura Tradiției: Scriptura este inima Tradiției, consemnată înlăuntrul ei și citită drept înlăuntrul ei. În jurul Scripturii stau Crezul, hotărârile sinoadelor, scrierile Sfinților Părinți, Liturghia, icoanele, canoanele și viețile sfinților. Sfântul Vasile cel Mare enumeră lucruri de care nimeni nu se îndoiește, deși nu sunt scrise nicăieri: semnul crucii, întoarcerea spre răsărit la rugăciune, cuvintele epiclezei. Tradiția nu este totuna cu obiceiul. Un obicei poate fi vechi și greșit; Tradiția este viața Duhului în Biserică, iar piatra ei de încercare este cugetul comun al Bisericii de-a lungul vremii, nu doar vechimea.